♦ La nivelul anului 2050, în România, mai puţin de două persoane active vor susţine una de peste 65 de ani, raportul de dependenţă demografică în acel an urmând să ajungă la aproape 60% faţă de 31% în 2019, una dintre cele mai delicate situaţii la nivel european. Dar în timp ce statisticile arată că în 2050 aproape 44% din populaţia României va avea peste 55 de ani, angajatorii mai degrabă refuză un anagajat de peste 40-45 de ani, în loc să conceapă strategii de integrare a acestora. „Uitaţi o clipă de Gez Z şi concentraţi-vă şi pe piaţa în creştere a populaţiei mature“, atrag atenţia unii specialişti.
În timp ce grupa de vârstă a Gen Z (15-24 de ani) este în scădere accentuată în ultimele decenii, clubul celor care fac parte din categoria de vârstă de peste 55 de ani este tot mai numeros.
Datele centralizate de ZF pe baza ultimelor recensăminte arată că dacă la nivelul anului 1992, imediat după Revoluţie, Gen Z avea o pondere de 17,4% în totalul populaţiei, la ultimul recensământ, cel din 2021, această cohortă nu mai reprezenta decât 10,5%. În acelaşi interval, populaţia de peste 55 de ani a crescut de la 22% la peste 31% şi va ajunge la 44% la nivelul anilor 2050. Astfel, unul dintre cele mai presante lucruri pentru autorităţi şi angajatori este identificarea strategiilor prin care angajaţii de peste 40 de ani sunt integraţi şi stimulaţi să rămână la job cât mai mult. În realitate însă, cu o problemă demografică în plină desfăşurare, angajatorii le spun recruiterilor să îi taie de pe listă pe cei cu o anumită vârstă, discriminarea la locul de muncă este des întâlnită, toată atenţia fiind acum pe Gen Z.
„Poate că unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale schimbărilor estimate a avea loc în structura populaţiei din UE ţine chiar de îmbătrânirea accelerată a populaţiei în vârstă: importanţa populaţiei de peste 85 de ani creşte mai rapid decât orice alt grup de vârstă.
Între 2019 şi 2050, numărul celor foarte în vârstă la nivel european va creşte de peste două ori, cu 113,9%. Pentru a vedea şi mai clar magnitudinea acestei schimbări, numărul celor cu vârste de peste 85 de ani va creşte de la 12,5 milioane în 2019 la 26,8 milioane în 2050. Astfel, ţinând cont de scăderea populaţiei care munceşte şi creşterea ponderii celor bătrâni şi foarte bătrâni în societate, unul dintre cele mai presante lucruri pentru autorităţi este încurajarea oamenilor în vârstă să rămână în câmpul muncii cât de mult se poate“, se arată în cel mai recent studiu demografic realizat de Eurostat.
Populaţia UE este estimată să ajungă la un maxim de 449,3 milioane de indivizi în perioada 2026-2029, de la un total de 446,8 milioane în 2019, pentru ca la nivelul anului 2050 să ajungă la 441,9 milioane de persoane.
România are acum 19 milioane de persoane, peste 31% din această populaţie având peste 55 de ani.
„La nivelul anului 2019, persoanele cu vârste de peste 55 de ani reprezentau 33,6% din totalul populaţiei UE. Ponderea acestei categorii va ajunge la 40,6% la nivelul anului 2050.“
În cazul României, ponderea populaţiei de peste 55 ani va ajunge la nivelul anului 2050 la 43,8% din totalul populaţiei, de la 31,2% la nivelul anului 2019.
„Piramida vârstelor la nivelul UE în 2019 este relativ îngustă în partea de jos şi se dezvoltă în forma unui romb, cu o parte mai lată la mijlocul piramidei, lucru care indică faptul că generaţia de baby-boomers (născuţi în perioada 1946-1964) se apropie de vârsta pensionării. Fertilitatea în scădere începând cu anii 1970 explică de ce baza piramidei la nivelul anului 2019 este atât de îngustă. În deceniile care vor urma, un număr mare de baby-boomers vor lărgi segmentele de vârstă înaintată şi foarte înaintată, astfel că piramida vârstelor va lua mai degrabă forma unui pilon, fiecare categorie de vârstă având o pondere relativ egală în totalul populaţiei. Unul dintre cele mai izbitoare aspecte ale piramidei vârstelor la nivelul anului 2050 este faptul că barele de sus sunt tot mai lungi, lucru care indică o pondere tot mai mare a populaţiei îmbătrânite.“
La nivelul anului 2050, mai bine de două treimi din statele membre UE vor avea un raport al dependenţei demografice de peste 50%. În alte cuvinte, vor avea mai puţin de două persoane care încă lucrează la fiecare persoană de peste 65 de ani. Pe plan local, la nivelul anului 2050, acest raport va avea o valoare de aproape 60%, de la 31% la nivelul anului 2019, România având astfel una dintre cele mai delicate situaţii la nivel european.
Dar în timp ce acest fenomen este în plină desfăşurare, un altul continuă să îi afecteze pe cei care trec pragul de 40 de ani.
„Circa 80% dintre candidaţii de peste 45 de ani simt că există o reticenţă a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susţin că au participat la cel puţin un interviu de angajare la care au fost discriminaţi din cauza vârstei. De cealaltă parte, 1 din 3 recrutori recunoaşte că a refuzat cel puţin o dată un candidat din cauza vârstei sale“, arată cel mai nou sondaj făcut de BestJobs.
Informaţiile vin în contextul în care o nouă lege creşte vârsta de pensionare de la 61 de ani şi 9 luni la 62 de ani, în cazul femeilor, şi vizează creşterea treptată a acesteia până la 65 ani în 2035, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor. Œn prezent, pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă 39,5% dintre cei peste 10,8 milioane de cetăţeni români inactivi economic, potrivit datelor recensământului efectuat de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că aproape 63% dintre şomerii înregistraţi în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani, mai spune BestJobs.
Vârsta candidaţilor recrutaţi contează în ochii a peste 15% dintre recrutori, în timp ce mai mult de jumătate (57%) spun că acest lucru depinde foarte mult de specificul jobului.
„Deşi vârsta nu ar trebui să fie un criteriu important în procesul de recrutare, realitatea de pe piaţa muncii arată diferit, iar angajaţii de peste 45 de ani întâmpină dificultăţi în a concura cu candidaţii tineri pe poziţii unde contează mai mult capacitatea de adaptare şi dinamismul, decât experienţa propriu-zisă. Pe termen lung, creşterea vârstei de pensionare va pune şi mai multă presiune pe candidaţii mai în vârstă de sex feminin, categoria vizată de această măsură. Pentru a diminua efectele creşterii vârstei de pensionare, este nevoie de programe de instruire şi reconversie profesională, astfel încât candidaţii de peste 45 de ani să rămână relevanţi pe piaţa muncii“, explică Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.
Mai departe, 3 din 4 candidaţi participanţi la sondajul BestJobs spun că au de gând să mai lucreze şi după pensionare, 62% doar pentru a rămâne activi, iar 38% pentru că au nevoie de bani. În acest sens, peste 35% ar lua în calcul să înveţe o nouă specializare care să le uşureze experienţa găsirii unui job, doar dacă le-ar solicita acest lucru angajatorul actual sau un potenţial angajator, 33% dacă acest lucru ar fi disponibil gratuit şi aproape 12% ar învăţa o nouă specializare indiferent de cost.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că aproape 63% dintre şomerii înregistraţi în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani.
Sursa: Ziarulfinanciar
COMMENTS